Emil Boc: Bună ziua tuturor. În prima parte a şedinţei de Guvern de astăzi vom face o analiză a absorbţiei fondurilor europene. Am spus în luna iulie că în fiecare lună vom prezenta public stadiul absorbţiei fondurilor europene, ce măsuri au fost luate de către cei responsabili pentru îmbunătăţirea gradului de absorbţie şi rezultatele concrete pe care le avem. Acum suntem în faţa evaluării pe luna august raportată la luna iulie în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi, din acest punct de vedere, foarte pe scurt, fiecare ministru responsabil va prezenta ce s-a făcut în acest interval de timp, iar în primul rând ne interesează plăţile efective către beneficiari, rezultanta finală a absorbţiei fondurilor europene, fără a pierde din importanţă, evident, şi contractele semnate sau proiectele depuse. În ultimă instanţă, capacitatea României de absorbţie se măsoară în câţi bani europeni aducem în ţară. În concluzie, îi voi ruga pe domnii miniştri să facă evaluările propriilor domenii pe care le coordonează. La sfârşit vă voi prezenta şi o situaţie centralizată a acestor date. Mediu. Domnule ministru, vă rog...
László Borbély: Domnule prim-ministru, dragi colegi, în primul rând vreau să vă spun că în ceea ce priveşte proiectele majore semnate stăm bine, suntem chiar primii în Uniunea Europeană şi numai la ministerul Mediului avem contracte semnate, de la începutul programului, de 2,4 miliarde de euro. Unde sunt probleme, e cu absorbţia fondurilor, trebuie să recunoaştem. Aici, în ceea ce priveşte perioada trecută, vreau să vă spun că de la demararea acestor proiecte avem în momentul de faţă cereri de rambursări autorizate de 40 milioane de euro şi plăţi efectuate către beneficiari de 234 milioane euro, din care, din păcate, prefinanţările reprezintă grosul. Prefinanţare înseamnă, deci, că dai beneficiarului banii şi el trebuie să-i folosească. Din păcate, trebuie să o spunem, în momentul de faţă trebuie să mărim capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale şi a acestor asociaţii intercomunitare. Am decis la nivelul ministerului să avem întâlniri regionale, unde îi invităm şi pe constructori, şi pe consultanţi şi pe beneficiari, să ne spună care sunt problemele. Am avut deja întâlnire la minister cu toţi cei care sunt, dar vom merge la nivel regional, pentru că una din probleme o constituie faptul că, uneori, consultanţii nu finalizează la nivelul calitativ proiectele care trebuie demarate şi atunci se stagnează. Avem bani, avem prefinanţarea plătită către ei, de aceea am modificat condiţiile în contract – nu le dăm prefinanţarea decât 15%, nu 30%, şi le dăm partea a doua de 15% numai dacă au consumat 80% din fonduri. Eu sper să mărim această capacitate de absorbţie şi în perioada aceasta am semnat 13 contracte - deci, din iulie, vorbesc de perioada iulie – august, în valoare de 1,4 miliarde lei şi au fost şi unele cereri de rambursare în această perioadă, de circa 25 milioane de lei în total, dar nu sunt mulţumit cu acest ritm de absorbţie a fondurilor. Vom încheia multe contracte anul acesta, dar va trebui să obligăm beneficiarii care sunt responsabili – la POS Mediu sunt proiecte mari, dar la care beneficiarii, deci autorităţile locale, sunt cei care răspund de derularea proiectului. Evident, nu putem sta şi să arătăm cu degetul doar către ei, ci trebuie să îi impulsionăm să crească capacitatea administrativă. În perioada următoare vom avea aceste întâlniri cu ei şi să vedem care sunt punctele sensibile unde trebuie să mărim această capacitate de absorbţie.
Emil Boc: Mulţumesc. Dezvoltarea Regională. Doamna ministru Udrea.
Elena Udrea: Domnule prim-ministru, situaţia comparativă arată că noi continuăm să contractăm suficient de mult încât să atingem ţinta propusă pe 2010, şi anume, 3 miliarde de euro contractaţi din cei 4,3 cât are întregul Program Operaţional Regional. Dar, la fel ca şi colegul meu domnul ministru Borbély, pot spune că în ceea ce priveşte plăţile lucrurile merg mult mai greu decât contractările. După ce am avut acea discuţie în care ne-aţi cerut să facem o analiză în interiorul ministerelor, la nivelul Autorităţilor de Management, pentru a vedea care sunt problemele pentru care plăţile merg atât de greu, am constatat într-o şedinţă cu Autoritatea de Management din minister că sunt probleme care ţin, o dată, după semnarea contractului la autoritate de către minister practic intră în atribuţii beneficiarul – autoritatea publică locală; sunt probleme, o dată, cu derularea procedurilor de achiziţii şi legislaţia pe care am modificat-o în Guvern privind achiziţiile – ordonanţa 34 – e de natură acum să faciliteze urgentarea contractării lucrărilor beneficiarilor, dar, pe de altă parte, pe lângă faptul că sunt în continuare contestaţii la licitaţii, proceduri de achiziţii care durează luni de zile de la momentul contractării, am constatat un lucru foarte interesant: se fac lucrări, firmele lucrează, dar nu se fac plăţi. Autorităţile publice locale nu vin să solicite restituirea plăţilor către firmele care lucrează, pentru că ei trebuie să facă plata iniţial. Şi, deşi au prefinanţare de 30% de la minister, foarte multe dintre aceste autorităţi publice locale beneficiare nu plătesc în acest moment firmele, ca urmare nu au ce să ne aducă nouă spre rambursare. Am luat decizia de a trimite reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii, care este în coordonarea noastră, pe fiecare şantier pe care îl avem pe fonduri europene, pentru a vedea stadiul exact al lucrării şi nivelul plăţilor cerute la rambursare. De asemenea, am decis să impunem o regulă care exista până acum, dar am scos-o crezând că e în avantajul autorităţilor locale beneficiare, şi anume, un grafic de rambursare – beneficiarul să fie obligat să vină la rambursare la fiecare două luni, în aşa fel încât să nu mai amâne cererea de rambursare pe varii motive – nu ştiu, poate din neatenţie sau faptul că sunt preocupaţi mai puţin de plăţi şi mai mult de partea de contractare. Aceasta ar fi, deci, situaţia în urma analizei pe care am făcut-o la solicitarea dumneavoastră în cadrul Guvernului. În ceea ce priveşte cifrele exacte, în iulie-august avem o creştere a numărului de contracte de 7%, de 46 de contracte semnate, cu o valoare de 430 milioane de lei, o creştere de 8% în ceea ce priveşte valoarea proiectelor. Plăţile către beneficiari au crescut cu 14%. Am făcut plăţi de 209 milioane de lei. Sperăm ca după deciziile pe care le-am luat şi ca urmare a controalelor să putem să şi plătim, nu doar să contractăm. Aş mai spune că ne-am propus o ţintă pe care văd că am şi respectat-o în prima săptămână, să nu avem nicio săptămână cu contracte mai mici de 50 de milioane de euro, deci, în fiecare săptămână dorim să contractăm de 50 de milioane de euro, iar în prima săptămână am contractat deja un total de 54 de milioane de euro. Noi sperăm să funcţioneze, pentru că astăzi sunt într-adevăr probleme mari la rambursarea plăţilor.
Emil Boc: Bun. Mergem mai departe, Transporturile. Domnule ministru Berceanu...
Radu Berceanu: La Programul Operaţional Sectorial „Transport”, avem 24 de proiecte aprobate şi contractate în valoare de 1,154 miliarde euro. Mai sunt alte două proiecte în curs de contractare, în luna septembrie, în valoare de 88 milioane de euro, deci în total avem proiecte aprobate şi contractate în valoare de 1,242 miliarde euro. Toate proiectele pe POS de „Transport” sunt proiecte mari care se evaluează numai la Bruxelles. În evaluare la Bruxelles sunt în prezent proiecte în valoare de 2,528 miliarde euro, dintre care, pentru 3 proiecte, în valoare de 663 milioane euro, avem de la Bruxelles semnale că sunt aprobate şi urmează să ne vină documentele. Deci un total de 3,191 miliarde de euro. În legătură cu licitaţiile, în lunile iulie şi august, au fost organizate licitaţii în valoare de 700 de milioane de euro, iar până la sfârşitul anului 2010 avem deja puse pe SEAP licitaţii în valoare de 3,143 miliarde euro. Aici aş da şi câteva exemple: porţiunea de autostradă Nădlac - Arad în valoare de 400 milioane de euro, porţiunea de autostradă Timişoara - Lugoj în valoare de 338 milioane de euro, porţiunea de autostradă Orăştie - Sibiu în valoare de 1,072 miliarde euro, reabilitarea căii ferate Curtici - Arad în valoare de 397 milioane euro, Sighişoara - Coşlariu în valoare de 580 milioane euro şi mai multe proiecte ceva mai mici: staţii de cale ferată : Slatina, Râmnicu-Vâlcea, Reşiţa, Bistriţa, Zalău, ş.a.m.d . Vom face acum o plată de 52 milioane de euro... trebuie să primim un document de la Bruxelles. Aş mai adăuga că, la POS de Transport, nu există prefinanţare, deci aceste sume sunt plătite efectiv.
Emil Boc: Mergem la Competitivitate. D-le ministru Videanu.

Adriean Videanu: Din suma alocată 5,186 miliarde lei au fost aprobate 3,155 miliarde, adică 61%, a fost contractată 46% din această sumă şi urgentăm acest proces, şi plăţi efective 14,38%, anume 777,56 de milioane. Faţă de iulie, la 27 august, au fost, cu decizii de finanţare, contracte semnate, 148 în plus, 13%, ca valoarea numai 2%, pentru că au fost contracte mici, în general pentru IMM-uri. Plăţile în această perioadă au crescut cu 118,91 milioane, adică 18%. Încurajator este că ritmul de creştere a plăţilor este într-un procent mai mare decât… sigur , sunt importante şi contractările, dar foarte importante sunt tragerile.
Emil Boc: Mulţumesc. Resurse umane. Domnul ministru Şeitan.
Mihai Şeitan: Mulţumesc domnule prim-ministru. În perioada care s-a scurs, luna aceasta, am reuşit să contractăm, în plus, un număr de 125 de proiecte, făcând ca valoarea totală eligibilă să treacă de 7 miliarde, adică aproape 1,6 miliarde, în plus, într-o lună. Plăţile pe care le-am realizat în perioada aceasta se ridică la 937 de milioane, faţă de iulie, cu circa 387 de milioane mai mult, adică o creştere de 75% luna aceasta, faţă de perioada anterioară. E adevărat că rambursările sunt mai mici, circa 33%, am reuşit să facem creşterea cu circa 42 de milioane mai mult, şi prefinanţări ceva mai multe care să facă împreună cei 75%. Aş vrea să menţionez faptul că eu sunt nemulţumit de plăţile acestea efectuate până acum, pentru că avem întârzieri, blocaje de fapt, nu sunt solicitări de finanţare în zona proiectelor efectuate sistemele bugetare, în care avem încă nelămuriri referitoare la plata celor care lucrează în acest sistem.
Sperăm ca în zilele următoare să punem la punct acea procedură pe care s-o luăm în discuţie în Guvern, care să permită deblocarea acestor proiecte, pentru a putea să facem o absorbţie substanţială şi pentru a putea creşte eficienţa în domeniu pentru utilizarea acestor proiecte.
Emil Boc: Mulţumesc. Asistenţă tehnică. Domnule Vlădescu, vă rog.
Sebastian Vlădescu: Totalul proiectului de asistenţă tehnică este de circa 200 de milioane de euro până în acest moment sunt contractate circa 41 de milioane de euro, din care plăţi efective 20 de milioane de euro.
Emil Boc: E un program mai mic.
Sebastian Vlădescu: Împreună cu cel de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, sunt cele mai mici programe. Este un program destinat educaţiei, pregătirii şi promovării proiectelor europene.
Emil Boc: Domnul Blaga. Capacitate administrativă.
Vasile Blaga: Au fost completate contractele de finanţate încheiate între autoritate şi beneficiar. 208 proiecte în valoare de 65,9 milioane de euro. Aprobate sunt mai multe – 232 de proiecte în valoare de 73,4 milioane de euro, iar în curs de evaluare - 384 de proiecte în valoare de 164 de milioane de euro. Respinse sunt 356, pentru că, cu totul, au fost depuse 972 de proiecte în valoare de 311 milioane de euro. Plăţi - 5,7 milioane de euro făcute până în acest moment. Beneficiarii acestui proiect sunt la masa aceasta. 50% din fondurile alocate pe Axele prioritare 1.3 - Îmbunătăţirea eficacităţii organizatorice şi pe Axele 2.1 -Sprijin pentru descentralizare sunt la trei ministere: la sănătate, la învăţământ, pentru învăţământul preuniversitar şi la asistenţă socială. S-au depus 37 de proiecte pe Axa 1.3: 16 la Ministerul Sănătăţii, 5 la Ministerul Muncii, 16 la Ministerul Educaţiei. Pe Axa 2-1, deci pe descentralizare - 19 fişe: 8 pe sănătate, 1 la Ministerul Muncii, 10 la Ministerul Educaţiei. Din păcate, sunt numai 4 transformate în contracte, iar până în acest moment nu avem nici o cerere de finanţare din partea ministerelor. Nu au nevoie de bani? Îi dăm pe alte...
Emil Boc: La reevaluarea pe fonduri europene în 2011 mutăm banii în altă parte.
Vasile Blaga: Dacă nu au nevoie ministerele de bani pentru dezvoltare organizatorică, pentru descentralizare, îi dăm la infrastructură.
Emil Boc: Deşi de obicei agricultura nu intra în analiza fondurilor de pe programele operaţional-sectoriale, de data asta să avem şi o evaluare la zi pentru agricultură, care sunt fonduri separate faţă de programele operaţional-sectoriale. Vă rog, domnule ministru. Cu stăm cu agricultura?
Mihail Dumitru: Ministerul Agriculturii gestionează trei fonduri europene şi am să fac prezentarea pe fiecare fond în parte. Fondul European de Garanţii Agricole(FEGA) este fondul din care plătim subvenţiile şi asigurăm operaţiunile de piaţă. Noi luăm cererile din anul anterior şi facem plăţile în anul următor. Pentru anul 2009, pentru care am făcut plăţi în anul 2010, am preluat 1.121.768 de cereri de plată pentru o suprafaţă de 9,36 milioane de hectare. În anul 2010, am plătit pe FEGA, cu un grad de absorbţie de peste 96%, 608 milioane euro, plus 82 milioane euro operaţiuni de piaţă. Din decembrie 2009 până în prezent am plătit 621 milioane euro. Este primul an în care, de când este stat membru UE, România plăteşte integral plăţile pe suprafaţă până la 31 iunie, astfel încât să nu plătim penalităţi financiare de întârziere. De la începutul dobândirii calităţii de stat membru, din 2007 până în prezent, pe FEGA am absorbit 1,6 miliarde euro, care înseamnă o rată de absorbţie pe total fond de circa 96-97%, ceea ce reprezintă o rată normală de absorbţie - o absorbţie de 100% nu se poate, pentru că rămân întotdeauna corecţii de făcut.
Cel de-al doilea fond este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Este cel mai important fond în care Români are o alocare financiară de 8,124 miliarde euro. La 27 august 2010, pe acest fond au fost depuse 41.412 proiecte conforme, cu valoare publică de 12,642 miliarde euro.
Numărul proiectelor selectate pentru finanţare este de 14.168, cu o valoare publică de 3,1 miliarde de euro şi au fost încheiate decizii de finanţare pentru 13.732 de proiecte, cu o valoare publică de 3,17 miliarde de euro. Până în acest moment, au fost efectuate plăţi pe acest fond în valoare de 1.439.652.000 de euro. Dacă însumăm cele două fonduri, pe fonduri agricole au fost absorbite până în prezent 3,09 miliarde de euro şi dacă luăm în considerare şi avansul primit la încheierea angajamentului financiar al Comisiei de 561 milioane de euro, pe fonduri agricole au intrat efectiv în conturile României până astăzi 3,65 de miliarde de euro. Cred că este foarte important de subliniat acest fapt pentru că fondurile agricole reprezintă cam 40% din totalul finanţării postaderare pentru România.
Cel de-al treilea fond este Fondul European de Pescuit, care este un fond mult mai mic. A fost un program pe care l-am preluat blocat şi l-am deblocat în acest an. Până în acest moment, am reuşit să semnăm 51 de contracte de finanţare, în valoare de 30 de milioane de euro şi am făcut plăţi efective de 3,8 milioane de euro. Valoarea totală a fondului pentru România este de 307 milioane de euro.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru. Acum, foarte scurt, un bilanţ general şi după aceea câteva concluzii, după care vom continua şedinţa de lucru. Am comparat situaţia din 9 iulie cu cea din 27 august. În iulie, când am făcut bilanţul, aveam următoarea situaţie: în 9 iulie aveam 18.177 de proiecte depuse, în valoare de 38 miliarde de euro, proiecte aprobate 4421 în valoare de 9,4 miliarde de euro, contracte semnate 3146 în valoare de 6,06 miliarde de euro, plăţi efective către beneficiari - 882 de milioane de euro. La 27 august, avem următoarea situaţie: proiecte depuse 19.321 în valoare de 41,95 de miliarde de euro, proiecte aprobate 4603 în valoare de 10,12 miliarde de euro, contracte semnate 3484 în valoare de 6,91 miliarde de euro, plăţi către beneficiari 1,079 miliarde de euro în următoarea structură: 725,59 milioane euro reprezintă prefinanţarea şi 353,54 milioane euro– rambursările efective. În cadrul rambursărilor, 317.442.000 euro sunt contribuţii de la Uniunea Europeană şi 36.105.000 euro de la bugetul de stat.
După cum puteţi observa există o uşoară creştere a absorbţiei fondurilor comunitare - dacă e să ne referim la componenta plăţilor către beneficiari de la 882 milioane de euro la momentul iulie, la 1,079 milioane în august 2010. Cu toate acestea, ritmul absorbţiei fondurilor comunitare este extrem de scăzut, iar în acest ritm există pericolul ca România să nu poată absorbi în integralitate sumele pe care le are de la Uniunea Europeană. Obiectivul pe care-l avem este de a dubla în perioada următoare efortul absorbţiei fondurilor europene ţinând cont şi de avantajul că odată proiectele se află în faza de implementare şansele sunt mult mai mari să fie cheltuiţi, iar pe de altă parte, de a simplifica în continuare procedurile, atât cea care vizează achiziţiile publice, cât şi cea care vizează relaţiile cu beneficiarii.
Din nefericire, nu aţi fost suficient de percutanţi şi de duri în raport cu cei care implementează. Aş vrea să aud mai multe situaţii în fiecare zi, în fiecare lună, de administraţii locale sau operatori privaţi care nu absorb banii europeni, care nu cheltuiesc banii din fondurile europene odată ce contractele au fost semnate. Eu am făcut odată o prezentare cu prefecţii în care am spus câteva proiecte mari care sunt în întârziere. Vreau ca această muncă să fie dusă în continuare de către miniştri. Omul rău este primul-ministru. Ok. Dar vreau ca şi miniştrii, să fie, în fiecare săptămână, transparenţi, fără parti-pris politic, să arate foarte clar în ce judeţe, în ce localităţi proiectele merg şi unde nu merg, pentru că altfel ne furăm căciula şi vom ajunge într-o situaţie în care să punem în pericol absorbţia fondurilor europene. Este important să-i responsabilizăm pe cei care implementează şi în raport cu propria lor comunitate, pentru că atunci când aud de la ministrul X că: „domnule, în localitatea mea este un proiect de zeci de milioane de euro şi de 14 luni nu s-a făcut nimic”, poate că lumea va începe să întrebe în comunitate, se va ajunge în Consiliul Judeţean sau în Consiliul Local şi acele autorităţi vor fi mai responsabile, iar de acolo până la luare deciziei de anulare a contractului nu trebuie să fie decât un pas. Adică, am avertizat, nu te-ai ţinut de cuvânt, reziliem contractul şi ducem banii acolo unde ei se cheltuie - aşa cum discutam în componenta de realocare a unor fonduri pentru 2011 în raport cu sumele care se cheltuie.
Din acest punct de vedere. vă cer să fiţi mult mai duri în raport cu beneficiarii, în sensul atenţionărilor, dar şi din perspectivă publică a informării cetăţenilor cu privire la pierderea acestor şanse de absorbţie a fondurilor europene.
În ceea ce priveşte bucătăria internă, la nivelul nostru, mai avem de simplificat nişte proceduri şi o să vi le propun în această şedinţă pentru a putea fi promovate în perioada următoare, inclusiv de nivelul modificării legislaţiei aferente, astfel încât, din experienţa altor ţări, pe care am studiat-o, să putem şi noi absorbi toţi banii europeni. În privinţa componentei publice se încheie aici partea aceasta a şedinţei, noi continuăm cu analiza sectorială şi cu măsurile care trebuie luate în continuare.